Tranșarea afacerii Rompetrol a fost amânată la Curtea Constituțională până pe 21 noiembrie

După mai multe ore de dezbateri, judecătorii Curții Constituționale au amânat astăzi, cu o săptămână, luarea unei decizii legate de sesizarea președintelui Traian Băsescu privind Memorandumul încheiat de Guvern cu KazMunayGaz pentru anularea datoriilor rafinăriei Rompetrol.

„S-a amânat pronunțarea pentru data de 21. Se vor continua dezbaterile în 21, azi nu mai pot continua, din rațiuni de timp”, a explicat, la finalul ședinței CCR, președintele Curții, Augustin Zegrean.

După ce l-a întors la reexaminare, Băsescu a apelat la ultima cale de atac a proiectului care aprobă Memorandumul cu KMG, Curtea Constituțională, reclamând că acesta ar fi trebuit asumat de Guvern prin HG și nu de Parlament, prin lege, cu semnătura sa la promulgare. Într-o opinie separată la o decizie CCR din august, luată după sesizarea parlamentarilor Opoziției, judecătorul Mona Pivniceru susținem că Memorandumul încheiat de Guvern cu The Rompetrol Group nu trebuia promovat printr-o lege în Parlament, deoarece un astfel de demers încalcă prevederile constituționale în materie de legiferare.

Conflictul între Președinte și Guvern a apărut după ce, în luna februarie, statul a acceptat să încaseze efectiv doar 270 din cele 760 de milioane de dolari cu care a creditat Rompetrol în 2003, cu perspectiva incertă că, din cei 18% cu care rămâne acționar în companie, va scoate în următorii ani profit.

Ca o compensație, deocamdată numai pe hârtie s-a făcut un acord pentru un fond de investiții comun kazaho-român care să susțină financiar dezvoltarea rafinăriei. Mai exact, kazahii susțin că vor veni cu 150 de milioane de dolari plus 30 de milioane pentru a acoperi partea României, într-o societate comercială 80%-20% care să facă prin credite bancare investiții de până al un miliard în următorii 7 ani în România. Între acestea, o centrală de cogenerare la Midia și câteva sute de noi benzinării.

În afacerea fondului, profitul va reveni în primă fază exclusiv KazMunaiGaz, până la recuperarea celor 180 de milioane.

Una din marile anomalii a acestei afaceri a fost alegerea negociatorilor. În numele statului au „negociat”, în secret, mai bine de un an și jumătate, în timpul guvernării Boc, agenții Departamentului de Informații și Protecție Internă ai Ministerului de Interne, adică oamenii „Doi și”un sfert”, a explicat într-un interviu pentru gândul Gabriel Dumitrașcu, cel care a semnat în februarie, înțelegerea finală cu kazahii, în calitate de șef al OPSPI.

În ianaurie 2013, Victor Ponta i-a dat afacerea Rompetrol pe mână ministrului pentru Energie, Constantin Niță. Pe 15 februarie se semna un acord cu KazMunaiGaz, iar trei zile mai târziu se suspenda, la cererea Guvernului, procesul pe care statul îl intentase în 2010 pentru recuperarea datoriei. Dumitrașcu a negociat și a semnat, Niță a girat politic, iar Guvernul a pasat problema legiferării înțelegerii la Parlament, cu justificarea că era prea riscant ca un act atât de important să fie trecut prin OUG și modificat ulterior în comisiile parlamentare.

Pe scurt, statul a acceptat să vândă 26% din pachetul său cu 200 de milioane de dolari, luându-și măsuri de precauție ca restul de 18% să nu poată fi diluat de KazMunaiGaz timp de 3 ani. Angajamentul nu ar fi, în accepțiunea șefului OPSPI, echivalentul unei tranzacții gata parafate. Imediat ce legea aflată în Parlament intră în vigoare, s-ar trece la așa numita „vânzare competitivă” în aproximativ două luni.